Cercetările recente au subliniat importanța nutriției ca factor esențial în menținerea sănătății parodontale și în controlul inflamației sistemice. În contextul abordărilor moderne de modulare a răspunsului gazdei, s-a demonstrat că aportul adecvat de vitamine, minerale și oligoelemente poate contribui semnificativ la prevenirea și ameliorarea afecțiunii parodontale, completând terapia convențională.
1. Context și fundament științific Standardul actual al îngrijirii parodontale se concentrează pe controlul biofilmului bacterian și restabilirea echilibrului dintre factorii microbieni și răspunsul inflamator al gazdei. Cu toate acestea, inflamația persistentă și disbioza pot persista chiar după tratament, mai ales la indivizii susceptibili genetic. Din această perspectivă, intervențiile nutriționale – prin corectarea deficitelor micronutrienților și susținerea răspunsului imun – devin o strategie terapeutică promițătoare (Dommisch et al., 2018; Chapple et al., 2017).
2. Rolul vitaminelor
• Vitamina C (acid ascorbic) joacă un rol crucial în sinteza colagenului și menținerea integrității țesutului conjunctiv. Nivelurile scăzute de vitamina C au fost corelate cu severitatea gingivitei și parodontitei (Van der Velden et al., 2011; Kuzmanova et al., 2012). Consumul de fructe bogate în vitamina C are efecte superioare suplimentelor sintetice, datorită conținutului sinergic de fitonutrienți (Tada et al., 2019).
• Vitamina E, un antioxidant liposolubil, protejează membranele celulare și modulează răspunsul imun. Suplimentarea cu α-tocoferol s-a asociat cu o mai bună vindecare parodontală și reducerea stresului oxidativ (Shadisvaaran et al., 2021).
• Vitamina D, implicată în metabolismul calciului și răspunsul imun, prezintă o corelație inversă cu pierderea de atașament și cu inflamația gingivală. Nivelurile crescute de 25-hidroxivitamină D reduc riscul de pierdere dentară și îmbunătățesc răspunsul antiinflamator (Tada et al., 2019).
• Complexul de vitamine B (B9, B12) influențează sinteza colagenului și metabolismul celular. Deficiențele sunt asociate cu severitatea crescută a parodontitei, în special la fumători. Suplimentarea postoperatorie cu vitamine din complexul B a demonstrat creșteri ale nivelului de atașament clinic (Dommisch et al., 2018).
• Vitamina A și carotenoizii, prin rolul lor antioxidant, pot proteja țesuturile parodontale. Nivelurile scăzute de β-caroten și licopen au fost asociate cu o incidență crescută a parodontitei și cu inflamație sistemică accentuată (Dommisch et al., 2018).
3. Minerale și oligoelemente
Deficiențele de calciu, magneziu, zinc, seleniu și mangan au fost corelate cu pierderea de atașament și progresia acestei afecțiuni. Un aport insuficient de calciu și magneziu crește riscul de pierdere dentară și severitatea inflamației. În schimb, consumul adecvat de lactate și suplimentarea cu magneziu au demonstrat efecte benefice asupra retenției dentare și vindecării post-terapeutice
4. Dieta și inflamația parodontală
Studiile epidemiologice arată că dieta occidentală – bogată în grăsimi saturate, zaharuri rafinate și produse procesate – este proinflamatorie, crescând susceptibilitatea la parodontită. Prin contrast, dieta mediteraneană și dieta nordică de tip Okinawa (OBND), bogate în fibre, acizi grași omega-3, antioxidanți și micronutrienți, reduc inflamația gingivală chiar și în absența îngrijirii profesionale. În pacienții cu sindrom metabolic sau diabet de tip 2, aceste regimuri au îmbunătățit simultan parametrii parodontali și cei sistemici (Martinon et al., 2021). De asemenea, studiile au sugerat că perioadele de post pot contribui la reducerea inflamației gingivale.
5. Perspective și concluzii
Dovezile actuale susțin faptul că nutriția reprezintă un determinant major al sănătății parodontale, influențând răspunsul inflamator, vindecarea și echilibrul microbiomului oral. Aportul adecvat de vitamine (C, D, E, A, B9, B12) și minerale esențiale (Ca, Mg, Zn, Se) trebuie privit nu doar ca factor preventiv, ci și ca adjuvant valoros în terapia parodontală.
Totuși, relațiile cauzale dintre aportul nutrițional, biomarkerii inflamatori și rezultatele clinice necesită studii prospective și intervenționale suplimentare (Woelber et al., 2023). Înțelegerea interacțiunilor dintre micronutrienți și modularea răspunsului imun va permite elaborarea de recomandări dietetice personalizate pentru prevenirea și tratamentul eficient al afecțiunii parodontale.
Referințe principale
1.
Chapple IL, Bouchard P, et al. Interaction of lifestyle, behaviour or systemic diseases with dental caries and periodontal diseases. J Clin Periodontol. 2017;44(Suppl 18):S39–S51.
2.
Dommisch H, Kuzmanova D, et al. Effect of Micronutrient Malnutrition on Periodontal Disease and Periodontal Therapy. Periodontol 2000. 2018;78:129–153.
3.
Kuzmanova D, Jansen IDC, et al. Vitamin C in plasma and leucocytes in relation to periodontitis. J Clin Periodontol. 2012;39(10):905–912.
4.
Li A, Chen Y, et al. Dietary inflammatory potential is associated with poor periodontal health. J Clin Periodontol. 2021;48(7):907–918.
5.
Martinon P, Fraticelli L, et al. Nutrition as a Key Modifiable Factor for Periodontitis and Main Chronic Diseases. J Clin Med. 2021;10(2):197.
6.
Shadisvaaran S, Chin KY, et al. Effect of vitamin E on periodontitis. J Oral Biosci. 2021;63(2):97–103.
7.
Tada A, Miura H. The Relationship between Vitamin C and Periodontal Diseases. Int J Environ Res Public Health. 2019;16(14):2472.
8.
Van der Velden U, Kuzmanova D, Chapple IL. Micronutritional approaches to periodontal therapy. J Clin Periodontol. 2011;38(Suppl 11):142–158.
9.
Watson S, Woodside JV, et al. Associations between nutrient intakes and periodontal disease in the UK Biobank. J Clin Periodontol. 2022;49(5):428–438.
10.
Woelber JP, Reichenbächer K, et al. Dietary and Nutraceutical Interventions as an Adjunct to Non-Surgical Periodontal Therapy – A Systematic Review. Nutrients. 2023;15(6):1538.